hărăzí (hărăzésc, hărăzít), vb. – 1. A da, a acorda. – 2. A dedica, a închina. – Mr. hărăsire, hărzire. Ngr. χαρίζω (Murnu 27), în parte prin intermediul sl. charizati. – Der. hărăzeală (var. hărăzitură), s. f. (înv., donație; închisoare); hărăzitor, adj. (care hărăzește). – Cf. har, haram. Vezi definitia »

SUPRAÎNCĂLZÍ, supraîncălzesc, vb. IV. Tranz. A încălzi ceva peste măsură. ♦ Spec. (Fiz.) A încălzi un lichid sau vapori la o temperatură mai înaltă decât temperatura de fierbere a lichidului respectiv sau corespunzător; a încălzi un metal sau un aliaj la o temperatură la care se formează o structură cristalină nouă. [Pr.: -pra-în-] – Supra- + încălzi (după fr. surchauffer). Vezi definitia »

vezi lingau, lingusitor Vezi definitia »

NĂMIÉZI s. n. v. namiază. Vezi definitia »

vezi definitia adjectivului Mișto, inseamna acelasi lucru. Vezi definitia »