RĂBUFNÍ, răbufnesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A produce prin izbire sau prin cădere un zgomot surd și puternic; a (se) trânti, a (se) izbi producând un zgomot înfundat. ♦ Intranz. (Despre zgomote) A răsuna puternic. 2. Intranz. A izbucni cu putere; a țâșni, a năvăli. ♦ Tranz. A da drumul la..., a împrăștia. ♦ A năpădi. 3. Intranz. A-și exprima pe neașteptate și în mod violent nemulțumirea, după ce tăcuse mult timp. – Din răzbufni (înv. „a răbufni” < răz- + bufni). Vezi definitia »

tăngăní vb. IV (reg.) a suna un clopot, o talangă. Vezi definitia »

TIGHINI, tighinesc, vb. IV (reg.) A aranja, a găti, a dichisi. Vezi definitia »

PROZAURIÉNI s. m. pl. ordin de reptile primitive, mici, terestre și acvatice, care au existat în permian. (< fr. prosauriens) Vezi definitia »

șumení, șumenésc, vb. IV refl. (reg.) a se ameți de băutură; a se chercheli, a se îmbăta. Vezi definitia »