Definita cuvantului împăcătură
împăcătúră s.f. (înv.) împăcare, pace, liniștire, pacificare, iubire de pace.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu împăcătură
BÓTCĂ, botce, s. f. (Reg.) Alveolă (2) în care se găsește matca. Vezi definitia »
ANGHELUȚĂ, Octavian (1882-1978, n. Brăila), pictor român. Prof. univ. la București. Tematică socială în compoziții, portrete și peisaje („Proba oțelului”, „Tataia”). Vezi definitia »
TEȘITÚRĂ, teșituri, s. f. 1. Tăietură piezișă făcută într-un copac (pentru a-l doborî ). ♦ Suprafață teșită a unui obiect (neted). ♦ (Tehn.) Suprafață conică obținută prin operația de teșire. 2. Ciot, buturugă. – Teși + suf. -tură. Vezi definitia »
BUTIRÍNĂ s. f. Ester rezultat din combinarea acidului butiric cu glicerina; este unul dintre principalii componenți ai grăsimilor. – Fr. butyrine. Vezi definitia »
revedínă s.f. (reg.) fată bătrână. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z