epistát (epistáți), s. m. – 1. Paznic. – 2. Polițai. Mr. epistat. Ngr. ἐπιστάτης (Gáldi 181), sec. XVIII. – Der. epistasie, s. f. (înv., misiunea unui epistat; pază). Vezi definitia »

BICARBONÁT, bicarbonați, s. m. Sare a acidului carbonic, în care un atom de hidrogen a fost înlocuit printr-un metal. ◊ Bicarbonat de sodiu sau (în vorbirea curentă) bicarbonat = sare în formă de pulbere albă, folosită în farmacie și în bucătărie. – Fr. bicarbonate. Vezi definitia »

PLEBEIÁT s. n. (Rar) Stare, calitate de plabeu (1). [Pr.: -be-iat] – Plebe + suf. -(i)at. Vezi definitia »

SUBECHIPÁT, -Ă adj. insuficient înzestrat cu mijloace tehnice. (după fr. sous-équipé) Vezi definitia »

DEPLASÁT, -Ă., deplasați, -te, adj. Care nu se află la locul lui. ♦ (Despre oameni și manifestările lor) Care nu este așa cum se cuvine în raport cu situația, cu momentul dat; nepotrivit, nelalocul lui; necuviincios. – V. deplasa. Cf. fr. déplacé. Vezi definitia »