poncí, poncésc, vb. IV (reg.) a se împotrivi; a se certa. Vezi definitia »

PÚCI s.n. Lovitură de stat violentă, provocată de un grup de complotiști nesusținuți de mase. [< germ. Putsch]. Vezi definitia »

arnicí (arníciuri), s. n. – Pînză de bumbac colorată. Origine necunoscută. Pare o deformare populară de la urșinic „catifea”. Singura ipoteză diferită pe care o cunoaștem, a lui Scriban (din bg. jarenica) nu pare potrivită. Din rom. provine probabil bg. arnič (Capidan, Raporturile, 220) și mag. arninci (Candrea, Elemente, 406). Vezi definitia »

cordaci, cordaci s. m. (peior.) amant, ibovinic. Vezi definitia »

șeptezéci (= șaptezeci) num. card. Vezi definitia »