SINTÉZĂ s. f. 1. metodă de cunoaștere constând din recompunerea unui tot din părțile sale componente. ◊ reunire. ◊ lucrare, operă care abordează datele esențiale ale unei probleme, ale unei discipline etc. ◊ (mil.) document de raportare a situației și informare a eșalonului superior, la sfârșitul zilei de luptă sau al unei acțiuni. 2. operație, metodă prin care se obține un compus chimic din elementele lui sau din compuși mai simpli. 3. (fiz.) combinare a culorilor rezultate din amestecul sau din suprapunerea a două sau mai multe culori. ◊ recompunere a elementelor în care a fost descompusă imaginea transmisă la distanță. ♦ ă sunetelor = a) tehnică de generare pe cale electronică a sunetelor. b) tehnică de procesare prin care se reduce redundanța semnalelor vorbirii umane. 4. (fil.) unitate dialectică a laturilor contrare ◊ (la Hegel) etapa finală a triadei, fuziunea contrariilor (teza și antiteza). (< fr. synthèse) Vezi definitia »

CIOCOLÁTĂ, ciocolate, s. f. 1. Preparat comestibil făcut dintr-un amestec solidificat de pulbere de cacao și de zahăr (cu adaos de ingrediente). ♦ Baton, bucată din acest preparat. 2. Băutură preparată din praf de ciocolată (1) sau de cacao dizolvat în lapte sau în apă. [Var.: șocolátă, ciocoládă s. f.] – Din it. cioccolata. Cf. fr. chocolat, germ. Schokolade. Vezi definitia »

PLASMALÉMĂ s. f. peliculă protectoare, mai densă, a citoplasmei. (< fr. plasmalemme) Vezi definitia »

FLÁMĂ s.f. (Rar) Flacără. [Cf. fr. flamme, lat. flamma]. Vezi definitia »

TRAVERSÁDĂ s.f. (Liv.) Traversare. ♦ Drum efectuat de o navă pe mare, de la un port la altul, pentru transportul de mărfuri sau de pasageri. [Cf. it. traversata, fr. traversée]. Vezi definitia »