VERSIFICÁȚIE, versificații, s. f. (Mod de) dispunere a versurilor potrivit anumitor reguli prozodice, dintre care cele mai importante sunt cele ale rimei, ritmului și ale grupării strofice; artă de a face versuri; p. ext. poezie. – Din fr. versification. Vezi definitia »

PĂCĂTOȘÍE, păcătoșii, s. f. Păcătoșenie. – Păcătos + suf. -ie. Vezi definitia »

SEROREÁCȚIE, seroreacții, s. f. (Med.) Reacție serologică. [Pr.: -re-ac-] – Din fr. séro-réaction. Vezi definitia »

ANATOMÍE s. f. Știință care studiază structura ființelor (animale sau plante). ◊ Anatomie patologică = ramură a anatomiei care studiază structura patologică a organelor corpului. ♦ Structura unui organ sau a unei ființe. – Fr. anatomie (lat. lit. anatomia). Vezi definitia »

LIBRÁȚIE s. f. 1. balansare aparentă a Lunii, datorată orbitei ecliptice pe care o descrie în jurul Pământului. 2. oscilație. (< fr. libration, lat. libratio) Vezi definitia »