EMANATÍSM s.n. Doctrină filozofică-religioasă panteistă, potrivit căreia lumea s-ar naște din divinitate printr-un proces continuu de emanație; emanaționism. [< fr. émanatisme]. Vezi definitia »

BARBITURÍSM s. n. Totalitatea tulburărilor care apar în intoxicațiile acute sau cronice cu barbiturice. – Din fr. barbiturisme. Vezi definitia »

ANGELÍSM s.n. (Rar) Atitudine de puritate extremă. [< fr. angélisme]. Vezi definitia »

PINDARÍSM s. n. stil pindaric; lirism emfatic și artificios. (< fr. pindarisme) Vezi definitia »

FENIANÍSM s.n. Doctrina, concepția fenianilor. [Pron. -ni-a-. / cf. fr. fenianisme]. Vezi definitia »