NEUTRALIZATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Neutralizant. [Cf. fr. neutraliseur]. Vezi definitia »

referitor la un organism animal sau vegetal care se afla peste tot Vezi definitia »

ELEBÓR s. m. plantă erbacee cu rizomul gros și ramificat, cu flori roșii; spânz. (< fr. ellébore) Vezi definitia »

BUCCINATÓR, buccinatori, S. m. Mușchi facial cu ajutorul căruia poate fi expulzat, cu putere, aerul din plămâni. – Din fr. buccinateur. Vezi definitia »

ÎNCHEIETÓR, -OÁRE, încheietori, subst. 1. S. m. (În sintagma) Încheietor de pluton = fruntaș, caporal sau sergent care merge în ultimul rând din pluton. 2. S. f. Cheotoare (la îmbrăcăminte). 3. S. f. Plantă erbacee cu florile galbene, pătate cu cafeniu, rău mirositoare (Sideritis montana). ♦ (Bot.; reg.) Vulturică. – Încheia + suf. -tor. Vezi definitia »