EVREIÉSC, -IÁSCĂ, evreiești, adj. Care aparține evreilor, privitor la evrei; izraelit. [Pr.: -vre-iesc] – Evreu + suf. -esc. Vezi definitia »

GRĂDINĂRÉSC, -EÁSCĂ, grădinărești, adj. Care aparține grădinarului sau grădinăritului, privitor la grădinar sau la grădinărit. – Grădinar + suf. -esc. Vezi definitia »

basc (-că), adj. – Din Țara Bascilor. Fr. basque. – Der. bască, s. f. (beretă). S-a spus înainte și bască (‹ fr. basque) pentru „fustă lungă”; cuvîntul a ieșit din uz o dată cu moda. Același lucru se poate spune despre baschină, din fr. basquine. Vezi definitia »

FRĂȚÉSC, -EÁSCĂ, frățești, adj. Propriu legăturii dintre frați, de frate, ca de frate; fratern; afectuos, devotat. – Frate + suf. -esc. Vezi definitia »

TREASC, treascuri, s. n. Tun mic, primitiv, folosit în trecut pentru a produce focuri de artificii sau pocnituri la petreceri, la serbări etc.; piuă. – Din sl. trĕskŭ. Vezi definitia »