Definita cuvantului etaj
ETÁJ s.n. 1. Fiecare dintre părțile unei clădiri care se găsesc între planșeurile de deasupra parterului; cat. 2. Nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul. ♦ (Spec.) a) Fiecare dintre etapele rezultate din împărțirea variației de viteză sau de presiune a fluidului într-o mașină termică; b) partea unei mașini termice în care se produce această variație; c) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificările pe care acesta le realizează; d) (poligr.) subdiviziunea orizontală a capului unei tabele. 3. Succesiune de terenuri care corespunde în timp unei vârste geologice. 4. Etaj de vegetație = element structural al unui arboret constând din totalitatea arborilor ale căror coroane se situează la o anumită înălțime, formând un strat distinct. [< fr. étage].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu etaj
ÎNCLICHETÁJ s. n. mecanism care împiedică mișcarea într-un anumit sens a uneia dintre piesele sale. (< fr. encliquetage) Vezi definitia »
BRICHETÁJ s.n. Brichetare. [< fr. briquetage]. Vezi definitia »
PLACÁJ s.n. 1. Placă obținută prin încleierea mai multor foi de furnir așezate unele peste altele; se folosește la confecționarea de mobile, de panouri etc. 2. Înveliș de piatră, de cărămidă, de lemn etc. cu care se acoperă un element de construcție, un obiect de lemn etc. pentru a le proteja sau a le da un aspect mai frumos. 3. Oprirea din acțiune a unui jucător la rugbi prin imobilizare cu mâinile; placare. [< fr. placage]. Vezi definitia »
BARÁJ s.n. 1. Obstacol artificial ridicat pe cursul unei ape curgătoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stăvilar, zăgaz. ♦ Lucrare provizorie într-un puț de mină, care oprește pătrunderea apelor în timpul săpării acestuia. 2. Piedică; barieră. ♦ Lucrare de fortificație care împiedică înaintarea inamicului pe anumite direcții. 3. Foc dens și rapid de artilerie sau de arme automate, care are drept scop să oprească atacul inamicului. 4. (Sport) Întrecere suplimentară pentru promovarea mai multor echipe sau concurenți aflați la egalitate într-o categorie superioară sau pentru stabilirea ordinii lor într-un clasament. [Pl. -je, -juri. / < fr. barrage]. Vezi definitia »
BRUIÁJ s. n. Faptul de a bruia. – Fr. brouillage. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z