Definita cuvantului etos
ÉTOS s.n. Ansamblu de trăsături morale specifice omului, unui grup social sau unei epoci; moralitate. ♦ Specific cultural al unei colectivități. ♦ Caracter, morav, moralitate, ansamblu de norme și obiceiuri morale; parte a unui discurs în care se vorbește despre moravuri. [Scris și ethos. / < lat., gr. ethos].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu etos
MITOCĂNÓS, -OÁSĂ, mitocănoși, -oase, adj. De mitocan, specific mitocanului; grosolan, vulgar. – Mitocan + suf. -os. Vezi definitia »
AFECTUÓS, -OÁSĂ adj. cu afecțiune; prietenos, afabil; tandru. (< fr. affectueux, lat. affectuosus) Vezi definitia »
OVIBÓS s.m. Gen de animal rumegător din regiunile boreale care are caractere de bou și de oaie. [< fr. ovibos, cf. lat. ovis – oaie, bos – bou]. Vezi definitia »
BURETÓS, -OÁSĂ, buretoși, -oase, adj. Care are proprietatea de a suge lichidele; spongios. – Din burete + suf. -os. Vezi definitia »
ȘISTÓS, -OÁSĂ adj. 1. (despre roci) care are proprietățile sau structura șistului. 2. (despre soluri) compus din șisturi. (< fr. schisteux) Vezi definitia »