ȘMÍRGHEL s. n. 1. Rocă metamorfică formată în cea mai mare parte dintr-o masă de granule (fine) de corindon, alternând cu magnetit; emeri. 2. Material abraziv în stare de pulbere, obținut din șmirghel (1) sau fabricat pe cale sintetică. ♦ Hârtie acoperită cu un astfel de material, folosită pentru a freca, a curăța sau a lustrui unele obiecte în industria lemnului, în lăcătușărie etc. – Din germ. Schmirgel. Vezi definitia »

AUTOMODÉL s. n. autovehicul în miniatură, cu un sistem de propulsie și de comandă. (< fr. auto-modèle) Vezi definitia »

izvorél s.n. (pop., înv.) izvoraș. Vezi definitia »

CARAMÉL s. n. zahăr ars, folosit în cofetărie și la colorarea unor băuturi, alimente. (< fr., sp. caramel) Vezi definitia »

handel – cacat din limba tiganeasca a se handi pe el – a se caca pe el sa handit peel de frica Vezi definitia »