Definita cuvantului aromă
arómă (aróme), s. f. – Plantă, rodul-pămîntului (Arum maculatum). – Var. arumă, aron, barba-lui-Aron. Numele științific al plantei, pronunțat ca în fr. arum sau în germ. Aron și confundat cu aromă „aromă”. Cf. sb. aron.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu aromă
proditúră, proditúri, s.f. (reg.) venetic. Vezi definitia »
vasăzică (prin urmare, deci) conjct., adv. Vezi definitia »
BACÁNTĂ s. f. 1. (la romani) preoteasă a cultului zeului Bacus; menadă; evie. 2. (fig.) femeie cu atitudini libertine. (< fr. bacchante) Vezi definitia »
DESMOLÍZĂ s. f. ruptură a legăturii dintre diferitele elemente ale unei molecule simple. (< fr. desmolyse) Vezi definitia »
DETUNĂTURĂ, detunături, s. f. Zgomot puternic (ca al tunetului) produs de o explozie, de o armă de foc etc.; bubuit, detunare, detunet. – Detuna + suf. -ătură. Vezi definitia »