Definita cuvantului aromă
arómă (aróme), s. f. – Plantă, rodul-pămîntului (Arum maculatum). – Var. arumă, aron, barba-lui-Aron. Numele științific al plantei, pronunțat ca în fr. arum sau în germ. Aron și confundat cu aromă „aromă”. Cf. sb. aron.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu aromă
PALOGRÁMĂ s.f. Curbă obținută la palograf. [< fr. pallogramme]. Vezi definitia »
OMNIPOTÉNȚĂ s. f. putere nelimitată; atotputernicie. (< fr. omnipotence, lat. omnipotentia) Vezi definitia »
umbrelă bulgărească expr. umbrelă cu vârful ascuțit, înmuiat în otravă. Vezi definitia »
DEMIMÓNDĂ, demimonde, s. f. (Franțuzism) Demimondenă. – Din fr. demi-monde. Vezi definitia »
cízmă (cízme), s. f. – Încălțăminte cu carîmbul pînă la genunchi, ciubotă. – Mr. cizmă, cijmă. Tc. çizme (Miklosich, Fremdw., 82; Meyer 447; Berneker 158; Lokotsch 431); cf. mag. csizma (Cihac, II, 492), alb. tšisme, bg., sb. čizma, ceh., pol. čižma, țig. čisme. – Der. cizmar, s. m. (pantofar), cf. bg., sb., slov. čizmar; cizmărie, s. f. (pantofărie); cizmări, vb. (a practica meseria de cizmar). Vezi definitia »