INEXPRESÍV, -Ă, inexpresivi, -e, adj. Care este lipsit de expresivitate; neexpresiv, șters. – Din fr. inexpressif. Vezi definitia »

FORMATÍV, -Ă, formativi, -e, adj. Care formează aptitudini, deprinderi prin educație. – Din fr. formatif. Vezi definitia »

INTROSPECTÍV, -Ă adj. Referitor la introspecție; bazat pe introspecție. [Cf. fr. introspectif]. Vezi definitia »

CONSTITUTÍV, -Ă, constitutivi, -e, adj. Care intră în compunerea unui lucru, care reprezintă un element esențial din structura lui; alcătuitor. – Din fr. constitutif. Vezi definitia »

DECLARATÍV, -Ă adj. 1. care conține declarații. ♦ ton ~ = ton ferm, categoric, sentențios. 2. (jur.; despre un act) prin care se constată existența unui drept preexistent. 3. (despre verbe, propoziții) care exprimă o aserțiune; asertiv. (< fr. déclaratif) Vezi definitia »