TERFĂRÍE, terfării, s. f. (Reg.) Masă dată de părinții mirelui, cu ocazia căreia mireasa face daruri socrilor și cumnaților. – Din terfar (puțin folosit, < tearfă) + suf. -ie. Vezi definitia »

LEUCOCITURÍE s.f. Prezență a leucocitelor în urină. [Gen. -iei. / < fr. leucocyturie]. Vezi definitia »

STOMATORAGÍE s. f. hemoragie bucală. (< fr. stomatorragie) Vezi definitia »

OVARIOTOMÍE, ovariotomii, s. f. (Med.) Secționare chirurgicală a ovarului. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. ovariotomie. Vezi definitia »

CULMINÁȚIE, culminații, s. f. Trecere a unui astru la meridianul unui loc. ◊ Punct de culminație = punctul cel mai înalt deasupra orizontului atins de un astru pe bolta cerească. – Din fr. culmination. Vezi definitia »