negritúră, negritúri, s.f. (reg.) 1. înnegrire, negreală, negreață. 2. rufă murdară de spălat. 3. struguri negri. Vezi definitia »

ȘABRÁCĂ s. f. pătură înflorată care se așază pe spinarea calului sub șa. (< germ. Schabracke, fr. chabraque) Vezi definitia »

ÁRMĂ s. f. 1. unealtă, mașină care servește pentru atac sau apărare. ♦ ~ albă = armă destinată luptei corp la corp (baionetă, stilet etc.); a depune ĕle = a se preda; (fig.) a ceda. ◊ (pl.) ansamblul semnelor heraldice de pe o stemă, de pe un blazon. 2. categorie de trupe din forțele armate corespunzând unei activități specializate. 3. (fig.) mijloc de combatere a unui adversar pe planul ideilor, al politicii. (< lat. arma) Vezi definitia »

AUTOBÁZĂ, autobaze, s. f. Centru de exploatare și de întreținere a unor autovehicule. [Pr.: a-u-]- Auto² + bază. Vezi definitia »

FIÍCĂ, fiice, s. f. Persoană de sex feminin, considerată în raport cu părinții săi; fată. – Fie² + suf. -ică. Vezi definitia »