OPRIMÁ vb. tr. a asupri; a împila. (< fr. opprimer, lat. opprimere) Vezi definitia »

ARMÁ, armez, vb. I. Tranz. 1. A fixa în țel mecanismul de aprindere al unei arme de foc astfel încât, la atingerea trăgaciului, cocoșul să lovească sau să miște percutorul. 2. A dota cu o armătură o piesă sau un element de construcție făcute din beton, pentru a le da rezistență. ♦ A consolida o galerie de mină etc. prin montarea unei armături (1). ♦ A stabili prin calcul armătura unei piese cu beton armat. 3. A pune pentru prima dată în serviciu o navă, cu întreg utilajul necesar. – Lat. armare. Vezi definitia »

ANIMÁ vb. I. tr., refl. A da viață, a (se) însufleți, a stimula. [< fr. animer, lat. animare < anima – suflet]. Vezi definitia »

forma complexa de organizare umana aflata la granita dintre formal si informal, concretizata prin relatii sociale/interpersonale stabilite intre persoane care ocupa un spatiu precizat intre care exista o concordanta concretizata de valori, atitudini, limbajțraditii, interese comune,mod de a se comporta. Vezi definitia »

AUTOAFIRMÁ vb. refl. a-și afirma personalitatea. (< auto¹- + afirma) Vezi definitia »