Definita cuvantului existență
EXISTÉNȚĂ s.f. 1. Noțiune filozofică care desemnează natura, materia, realitatea obiectivă, tot ceea ce există; faptul de a exista. ♦ Viață. 2. Mijloacele de trai. [Pron. eg-zis-. / cf. fr. existence, lat. existentia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu existență
pune mâna pe Vasilică! expr. (pop.) folosită de cerșetorii care, în ajunul Anului Nou, poartă pe brațe un miel a cărui atingere, contra cost, îi va purta noroc trecătorului dispus să dea pomană. Vezi definitia »
ROMÂNCÚȚĂ, româncuțe, s. f. Diminutiv al lui româncă. – Româncă + suf. -uță. Vezi definitia »
váră2 (rudă) s. f., g.-d. art. vérei; pl. vére Vezi definitia »
GABÉLĂ s. f. Impozit care se percepea pe sare, în Franța medievală. – Din fr. gabelle. Vezi definitia »
VOCALÍZĂ s. f. 1. exercițiu tehnic de canto care se execută pe o vocală (de obicei a). 2. piesă vocală de virtuozitate, fără cuvinte, cântată numai pe vocala a. (< fr. vocalise) Vezi definitia »