Definita cuvantului îngâtui
îngâtuí, pers. 3 sg. îngâtuie, vb. IV (reg.) 1. (despre lupi) a rupe oilor gâtul cu gura; a gâtui. 2. (refl.) a vorbi încurcat și repede.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu îngâtui
ȘUI1, ȘÚIE, șui, șuie, adj. (Reg.) Subțire; zvelt; mlădios. – Et. nec. Vezi definitia »
murencuí, muréncui, vb. IV (reg.) a șovăi, a îngăima, a se bâlbâi. Vezi definitia »
PESCUÍ, pescuiesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A prinde pește (1) sau alte animale acvatice (comestibile), de obicei cu ajutorul unor instrumente speciale; a se îndeletnici cu prinderea peștelui sau a altor animale de apă; a pescări. ◊ Expr. A pescui în apă tulbure = a profita de o situație încordată sau confuză pentru a trage foloase personale. 2. Tranz. A scoate pe cineva sau ceva din apă (pentru a salva, a recupera). 3. Tranz. Fig. (Fam.) A face rost de ceva greu de obținut. ♦ (Arg.) A acosta pe cineva; a agăța. – Din pește (după pescar). Vezi definitia »
torsului feminin Vezi definitia »
PISTUÍ, pistuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A spune „pst” pentru a atrage atenția cuiva, pentru a chema (pe cineva) încet și discret. – Pst + suf. -ui. Vezi definitia »