ZMĂCINÁ, zmácin, vb. I. Refl. (Rar) A se agita, a se frământa, a se zbate. – Cf. măcina. Vezi definitia »

masina unealta de idreptat utiliyata in industria de prelucrare a lemnului din germ abrichter Vezi definitia »

PLANÁ vb. I. 1. intr. (Despre păsări) A pluti în văzduh cu aripile deschise. ♦ (Despre un planor, un avion) A pluti în aer fără ajutorul unui motor. ♦ (Fig.) A fi iminent, a amenința să se întâmple, a pluti asupra... 2. intr. (Fig.) A domina, a stăpâni (prin superioritate). 3. tr. A netezi (o piatră), a face plană (o suprafață). [< fr. planer]. Vezi definitia »

măciná (mácin, măcinát), vb. – 1. A pisa, a sfărîma. – 2. A mărunți, a pulveriza. – 3. A strivi, a zdrobi. – Mr., megl. mațin, măținare, istr. mǫțiru. Lat. machināre sau macināre, din clasicul machĭnāri (Densusianu, Hlr., 192; Pușcariu 1009; Candrea-Dens., 1036; REW 5206), cf. it. macinare, sp. maznar, vegl. maknur. – Der. măcinat, s. n. (acțiunea de a măcina); măciniș, s. n. (măcinare); măcinătură, s. f. (măcinare), cf. it. macinatura. Vezi definitia »

antrená (-néz, -át), vb. – A pregăti prin exerciții. Fr. entrainer. – Der. (din fr.) antren, s. m. (galicism: foc, căldură, animație); antrenament, s. n.; antrenor, s. m. Vezi definitia »