GARÁNȚĂ s.f. Plantă erbacee cu flori albe-gălbui dispuse în ciorchini, a cărei rădăcină conține o materie colorantă roșie folosită pentru vopsitul fibrelor textile; (pop.) roibă. [< fr. garance, it. garanza]. Vezi definitia »

RADÚLĂ s.f. Lamă chitinoasă, prevăzută cu dințișori dispuși în mai multe rânduri, la moluște (cu excepția lamelibranhiatelor), servind la roaderea hranei. [< fr., lat. radula]. Vezi definitia »

PENTAMORFÓZĂ s. f. (arte) metodă a dialecticii pentadice aplicată la muzică, arhitectură, sculptură, pictură și literatură. (< fr. peutamorphose) Vezi definitia »

CHÍLĂ s.f. Piesă din axa longitudinală a unei nave, care, împreună cu carlinga centrală, constituie baza scheletului navei. [< fr. quille, cf. ol. kiel]. Vezi definitia »

săscúță, săscúțe, s.f. (reg.) 1. săsoaică mică. 2. (mai ales la pl.) crăiță. Vezi definitia »