PĂCURĂRÍE, păcurării, s. f. (Înv. și reg.) Îndeletnicirea păcurarului¹; ciobănie. – Păcurar¹ + suf. -ie. Vezi definitia »

EXALÁȚIE s. f. exalare. (< fr. exhalation, lat. exhalatio) Vezi definitia »

TIROTOMÍE s.f. (Med.) Deschidere a laringelui prin secționarea chirurgicală a cartilajului tiroid. [Gen. -iei. / < fr. thyrotomie]. Vezi definitia »

FILOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor, în special cu studiul textelor vechi și al operelor literare din punct de vedere al limbii, al influențelor suferite, al modului în care ni s-au transmis și al autenticității, precum și cu editarea lor. – Din fr. philologie. Vezi definitia »

párie², párii, s.f. (reg.) încheiere a unui pariu; pariere. Vezi definitia »