SIENÍT s. n. Rocă eruptivă alcătuită din feldspați alcalini și alte minerale, a cărei culoare este un amestec de roșu și verde și care se utilizează ca material de construcție. [Pr.: si-e-] – Din fr. syénite. Vezi definitia »

NELINIȘTÍT, -Ă, neliniștiți, -te, adj. Care nu este liniștit; care se mișcă, se agită, se frământă (continuu), care nu stă locului; cuprins de agitație, de frământare, de neastâmpăr; agitat, tulburat. – Ne- + liniștit. Vezi definitia »

CUMINICARISÍT, -Ă, cuminicarisiți, -te, adj. v. CUMINICARISI. – [DAR] Vezi definitia »

MIOCÍT, miocite, s. n. (Biol.) Celulă musculară. [Pr.: mi-o-] – Din fr., engl. myocyte. Vezi definitia »

STĂVILÍT, -Ă, stăviliți, -te, adj. Care a fost barat, zăgăzuit cu un stăvilar. ♦ (Fig.) Care a fost oprit, împiedicat în acțiune. – V. stăvili. Vezi definitia »