FUROÁRE, furori, s. f. 1. (Rar) Mânie, furie, delir furios. 2. (Rar) Pasiune violentă, patimă arzătoare; încântare. 3. (Fam.; în expr.) A face furori = a provoca admirație, senzație, mai ales pentru aspectul exterior. – Din fr. fureur, lat. furor, -oris. Vezi definitia »

ÎNCAPSULÁRE, încapsulări, s. f. Acțiunea de a încapsula. – V. încapsula. Vezi definitia »

CARBONIZÁRE, carbonizări, s. f. Acțiunea de a se carboniza și rezultatul ei. – V. carboniza. Vezi definitia »

LOPĂTÁRE, lopătări, s. f. Acțiunea de a lopăta. – V. lopăta. Vezi definitia »

CHELARE (CHELATIZARE) s. f. Proces de formare a chelaților. Vezi definitia »