RUPTÚRĂ s. f. 1. rupere. 2. separare, întrerupere a legăturilor de prietenie între persoane, state. 3. (med.) lipsă de continuitate, intervenită brusc într-un organ. (< fr. rupture) Vezi definitia »

ROMÁNĂ adj. balanță ~ (și s. f.) = balanță dintr-o pârghie cu brațe neegale, mobilă în jurul unui ax orizontal, pe brațul mai lung și gradat. (< fr. romaine) Vezi definitia »

ROTÓNDĂ s.f. 1. Sală, construcție mare, circulară, cu acoperișul sferic, ca o cupolă. 2. (Rar) Platformă circulară pe care se dansează; ring. [< fr. rotonde, it. rotonda, cf. lat. rotundus – rotund]. Vezi definitia »

BOCCELÚȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea. Vezi definitia »

adâncitură locală amenajată in radierul unei construcții,în scopul evacuării apei colectate Vezi definitia »