CHIT³, chiți, s. m. (Zool.; înv.) Balenă. – Din sl. kitŭ. Vezi definitia »

XILOLÍT, xilolite, s. n. Amestec de rumeguș de lemn și clorură de magneziu, colorat cu pigmenți minerali, folosit mai ales la fabricarea cabinelor de nave. [Pl. și: xilolituri] – Din germ. Xylolith. Vezi definitia »

tăinít s.n. (reg.) conversație, taifas. Vezi definitia »

TIOHĂÍT, tiohăituri, s. n. Faptul de a tiohăi. [Pr.: tio-] Vezi definitia »

RAMOLÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care și-a pierdut vioiciunea, agerimea minții (din cauza bătrâneții). [< ramoli]. Vezi definitia »