CONÁT, -Ă adj. (Bot.; despre organe) Unit la bază, concrescut. [Cf. it. connato, lat. connatus]. Vezi definitia »

NECIMENTÁT adj. v. FALUN. (Geol.) Depozit necimentat format (în zona litorală a mărilor) din resturile cochiliilor de moluște. [DEX '98] Vezi definitia »

leát (leáturi), s. n. – 1. An, dată. – 2. Recrutare, contingent. – 3. Recrut, răcan. – 4. Soldat care aparține aceluiași contingent cu altul, camarad. Sl. lĕto (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 351; Cihac, II, 167). Din forma de „a data documentele” sl. vŭ lĕto „în anul”, provine veleat (var. înv. văleat), s. n. (dată; loc, termen; viață). – Comp. letopiseț, s. n. (cronică, anale), din sl. lĕtopisĭcĭ. Cf. îndelete. Vezi definitia »

Barbat dependent de sex Vezi definitia »

SUPRASATURÁT, -Ă adj. 1. (Despre soluții) Care conține mai multă substanță dizolvată decât cantitatea corespunzătoare saturației. 2. (Fig.; fam.) Sătul peste măsură de ceva. [< suprasatura, după fr. sursaturé]. Vezi definitia »