Definita cuvantului artic
artíc (-ce), s. n. – Bucată, rămășiță, rest. – Var. (h)artig, hartic. Tc. artik, cf.bg. artyk. Totuși, Drăganu, Dacor., VI, 259, îl derivă de la lat. *articus, de la articulus, și îl identifică cu cuvîntul hartan; este însă greu de presupus existența unui cuvînt lat. de acest fel (cf. Graur, BL, V, 73).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu artic
PALEOETNOLÓGIC, -Ă, paleoetnologici, -ce, adj. Care aparține paleoetnologiei, privitor la paleoetnologie. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléoethnologique. Vezi definitia »
DALMÁTIC, -Ă adj. 1. dalmat. 2. (despre țărmuri) format din golfuri, peninsule și insule cu forme alungite și creste muntoase; (despre izvoare) care curge continuu. (< fr. dalmatique, lat. dalmaticus) Vezi definitia »
ETNOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la etnologie. [< fr. ethnologique]. Vezi definitia »
CÂLNIC, câlnice – s.n. în Oltenia deal, movilă, colnic. Se regăsește în toponime și patronime din Gorj. Vezi definitia »
SÉPTIC1, -Ă adj. care produce infecție; infectat cu microbi. (< fr. septique) Vezi definitia »