Definita cuvantului faeton
FAETÓN s.n. 1. Trăsură elegantă, înaltă și ușoară, deschisă, de diferite forme. 2. Șaretă înaltă cu două roți. // s.m. Pasăre palmipedă din mările tropicale, cu cioc ascuțit și coadă lungă. [Pron. fa-e-. / < fr. phaéton].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu faeton
STOLÓN, stoloni, s. m. Tulpină sau ramură târâtoare care, în contact cu pământul, formează rădăcini și dă naștere unei plante noi. – Din fr. stolon. Vezi definitia »
ATÓN2, -Ă, atoni, -e, adj. (Despre vocale, silabe, cuvinte) Fără accent; neintonat. – Fr. atone (< gr.). Vezi definitia »
SEMITÓN s. n. 1. cel mai mic interval din sistemul muzical temperat; interval de o jumătate de ton. ♦ ~ diatonic = semiton din două trepte alăturate cu numiri diferite; ~ cromatic = semiton din două trepte care au aceeași denumire. 2. nuanță care face trecerea de la un ton închis la unul deschis al aceleiași culori. (< it. semitono, fr. semi-ton) Vezi definitia »
BURLINGTON [bə:liŋtən], Richard Boyle, Conte de ~ (1694-1753), arhitect englez. Reprezentant al Renașterii de tip Palladio, pe care o propagă prin intermediul operei sale ca modalitate de întoarcere la arhitectura antică (dormitoarele la Westminster School London, Assben by Rooms, York). Vezi definitia »
NEWTON, newtoni, s. m. Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru-kilogram-secundă, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă la pătrat1) vezi nota. [Pr.: nĩúton] – Din fr. newton, germ. Newton. Vezi definitia »