secăróș, -oásă, adj. (înv. și reg.; despre lanurile de grâu) prin care a crescut secară; (despre boabele de grâu) amestecate cu secară pline de secară; săcărit, săcăreț. Vezi definitia »

VÁMEȘ, vameși, s. m. 1. Funcționar însărcinat cu controlul și cu taxarea mărfurilor care trec prin vamă. ♦ (În organizarea administrativă din trecut) Dregător însărcinat de domn cu încasarea veniturilor vămii. 2. Persoană care lua în arendă dările pe care trebuia să le plătească cetățenii Romei și locuitorii Imperiului Roman. 3. (În credințele populare) Ființă imaginară care păzește vămile văzduhului și căreia sufletul mortului îi plătește vamă ca să poată trece spre cer. – Din magh. vámos. Vezi definitia »

ATÁȘ s.n. Cutie metalică (cu formă aerodinamică) care se atașează mai ales la motocicletă. ♦ Piesă atașată la ceva. [Pl. -șe, -șuri. / < fr. attache]. Vezi definitia »

BRÎNDUȘ, Nicolae (n. 1935, București), compozitor și pianist român. Lucrări simfonice, camerale, vocale, de operă în tehnici componistice noi („Arșița”, „Domnișoara Hus”). Vezi definitia »

NUFĂRÍȘ, nufărișuri, s. n. (Rar) Loc acoperit cu nuferi; mulțime de nuferi.- Nufăr + suf. -iș. Vezi definitia »