ISPRÁVNIC, ispravnici, s. m. Dregător care aducea la îndeplinire o poruncă domnească sau (mai târziu) care conducea, ca reprezentant al domnului, un județ sau un ținut. – Din bg. izpravnik, rus. ispravnik. Vezi definitia »

HÉCTIC, -Ă adj. (despre febră) de lungă durată. (< fr. hectique) Vezi definitia »

ELECTROCÁSNIC, -Ă, electrocasnici, -ce, adj. (Despre aparate) Care este folosit în gospodărie și este acționat electric; electromenajer. – Electro- + casnic. Vezi definitia »

MALÉIC, -Ă adj. acid ~ = diacid etilenic, izomer al acidului fumaric, obținut prin oxidarea catalitică a benzenului, folosit în industria textilă și la fabricarea parfumurilor; anhidridă ~ă = anhidridă prin încălzirea acidului maleic. (< fr. maléique) Vezi definitia »

ELECTRODIAGNÓSTIC, electrodiagnostice, s. n. Metodă de diagnostic bazată pe excitabilitatea organismului la curenți electrici. [Pr.: -di-ag-] – Din fr. électrodiagnostic. Vezi definitia »