ELEGÁNȚĂ s.f. Distincție, grație în atitudini, în maniere; rafinament, gust, distincție în felul de a se îmbrăca, în croiala hainelor. ♦ Distincție în limbaj, în stil etc. [Cf. fr. élégance, lat. elegantia]. Vezi definitia »

EPICICLOÍDĂ s. f. curbă plană descrisă de un punct de pe un cerc mobil care se rostogolește fără să alunece pe un cerc fix. (< fr. épicycloïde) Vezi definitia »

maníță (-țe), s. f. – Postav de lînă. Ngr. μανίτσα „manșon” (Scriban). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

marfă de marfă v. marfă (II.) Vezi definitia »

OVOGLOBULÍNĂ s.f. (Biol.) Globulină din albușul de ou. – Din fr. ovoglobuline. Vezi definitia »