Definita cuvantului fază
FÁZĂ s.f. Fiecare dintre aspectele succesive pe care le prezintă Luna sau unele planete în timpul revoluției lor. ♦ Fiecare dintre stările succesive ale dezvoltării unui proces din natură sau din societate; etapă. [< fr. phase, cf. gr. phasis – aparență].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fază
VÂNTURĂTÚRĂ, vânturături, s. f. Vânturare; (concr.) ceea ce rămâne (ca impuritate) după vânturarea semințelor; pleavă. – Vântura + suf. -ătură. Vezi definitia »
páră s. f. – Flacără, flamă. – Mr. piră. Sl. para „fum, abur” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 243), cf. bg., sb., cr., pol. para „abur”, cf. și opări. Schimbul semantic, destul de ciudat, nu a fost explicat; dar pare să fie sl., cf. pîrli. De asemeni, este posibilă o încrucișare cu păli „a arde”, cf. ceh. pala „flacără”. Vezi definitia »
sprínglă (-le), s. f. – Laț (pentru păsări). Germ. Sprenkel (Candrea). Vezi definitia »
BABIRÚSĂ s.f. (Zool.) Porc sălbatic din Malaysia, cu corpul fără păr și colții de pe maxilarul superior îndreptați în sus, străbătând pielea botului. [< fr. babiroussa < cuv. malaiez]. Vezi definitia »
GEOMECÁNICĂ s.f. Studiul legilor mecanice după care se produc modificările scoarței Pământului. [< fr. géomécanique]. Vezi definitia »