TENCUÍT², -Ă, tencuiți, -te, adj. Acoperit cu tencuială. – V. tencui. Vezi definitia »

protegarisít, -ă, adj. (înv.) protejat. Vezi definitia »

IMPLICÍT, -Ă adj. (și adv.) cuprins în ceva, care se înțelege de la sine. (< fr. implicite, lat. implicitus) Vezi definitia »

GRAFÍT s. n. carbon natural de culoare cenușiu-închis, cu luciu metalic, folosit la fabricarea minelor de creion, a creuzetelor refractare, ca lubrifiant, anticoroziv etc. (< fr. graphite) Vezi definitia »

ANIONÍT s.m. Substanță schimbătoare de ioni, care reține ionii dintr-o soluție. [Pron. -ni-o-. / < engl. anionite]. Vezi definitia »