iortón, iortoáne, s.n. (reg.) cocină, șură sau altă clădire din jurul casei. Vezi definitia »

MAGNETÓN, magnetoni, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru magnetizația electronului și a nucleelor atomice. – Din fr. magnéton. Vezi definitia »

PLAFÓN s.n. 1. Tavan. 2. Cifră-limită peste care nu se poate trece, care nu poate fi depășită (în operații financiare, de planificare etc.). 3. Nivel de altitudine. ♦ Înălțime maximă pe care o poate atinge un avion. ♦ Înălțime la care se găsește un strat de nori (partea inferioară). [Pl. -oane, -onuri, var. plafond s.n. / < fr. plafond]. Vezi definitia »

HIPOFÓN, -Ă adj. Referitor la hipofonie. [< fr. hypophone]. Vezi definitia »

ANANTAPODOTÓN s. n. anacolut în care din două elemente corelative ale unei expresii alternative lipsește unul sau este înlocuit. (< fr. anantapodotone) Vezi definitia »