MEDIÁȚIE, mediații, s. f. Acțiunea de a media; mediere, mijlocire; intervenție a unui stat, a unei organizații internaționale ori a unei persoane oficiale pentru rezolvarea pașnică a conflictelor dintre state, luând parte la tratative și uneori formulând propuneri. [Pr.: -di-a-] – Din fr. médiation. Vezi definitia »

DEREFLÉCȚIE s. f. comutare a centrului atenției de la propria persoană la interese exterioare. (< de¹- + reflecție) Vezi definitia »

ANALOGHÍE s.f. v. analogie. Vezi definitia »

-EMBOLÍE² elem. embol²(o)-. Vezi definitia »

ALĂMĂRÍE, alămării, s. f. 1. Fabrică, atelier sau prăvălie de obiecte de alamă. 2. Obiecte de alamă; alămuri. – Din alămar + suf. -ie, (2) din alamă + suf. -(ă)rie. Vezi definitia »