Definita cuvantului învoințare
învoințáre s.f. (înv.) încuviințare, îngăduință, permisiune.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu învoințare
ORTOPTÉRE s.n.pl. Ordin care cuprinde insecte cu patru aripi, dintre care cele dinainte sunt tari și cele dinapoi subțiri; (la sg.) insectă din acest ordin. [Sg. ortopter. / < fr. orthoptères, cf. gr. orthos – drept, pteron – aripă]. Vezi definitia »
zonáre s. f., g.-d. art. zonắrii; pl. zonắri Vezi definitia »
ȘOȘOÍRE, șoșoiri, s. f. Acțiunea de a șoșoi și rezultatul ei. – V. șoșoi. Vezi definitia »
more824dexonline.ro Vezi definitia »
INTRODÚCERE, introduceri, s. f. Acțiunea de a (se) introduce și rezultatul ei. 1. Băgare, vârâre. ♦ Includere, inserare, înglobare; punere în practică. 2. Capitol al unei lucrări sau parte de la începutul ei, în care se prezintă, în linii generale, intențiile acesteia, elementele sau noțiunile fundamentale necesare înțelegerii ei; introducție. ♦ Partea de la început a unei compoziții (artistice), a unei scrisori etc. 3. Lucrare științifică în care se expun noțiunile generale, elementare sau pregătitoare ale unui domeniu de cunoștințe. – V. introduce. Vezi definitia »