ÎNRĂÍT, -Ă, înrăiți, -te, adj. Care a devenit rău, care s-a învechit în răutate, în viciu. – V. înrăi. Vezi definitia »

STELÍT s. n. Aliaj de cobalt, crom, molibden, tungsten, fier etc., dur și inoxidabil, din care se fac instrumente chirurgicale sau piese cu care se lucrează la temperaturi înalte și în medii oxidante. – Din fr. stellite, germ. Stellit. Vezi definitia »

șumenít, șumenítă, șumeníți, șumeníte, adj. (reg.) amețit de băutură; cherchelit, beat. Vezi definitia »

MARCASÍT s. n. sulfură naturală de fier, galbenă-verzuie și cu luciu metalic, în bijuterie. (< fr. marcassite, germ. Markasit) Vezi definitia »

CLOCÍT², -Ă, clociți, -te, adj. (Despre lichide, alimente) Care a căpătat un miros urât și un gust prost (în urma șederii îndelungate); stătut. – V. cloci. Vezi definitia »