ȚISTUIÁLĂ, țistuieli, s. f. Acțiunea de a țistui și rezultatul ei; sunet produs prin repetarea interjecției „țist”; țistuitură. [Pr.: -tu-ia-] – Țistui + suf. -eală. Vezi definitia »

BIOCULTÚRĂ s. f. cultură a plantelor fără a utiliza produse chimice, bazându-se numai pe folosirea îngrășămintelor organice. (< bio- + -cultură²) Vezi definitia »

TRIÓDĂ, triode, s. f. Tub electronic cu trei electrozi. [Pr.: tri-o-] – Din fr. triode. Vezi definitia »

CODEÍNĂ s. f. Alcaloid extras din opiu și întrebuințat ca medicament pentru înlăturarea sau calmarea temporară a tusei. – Din fr. codéine. Vezi definitia »

MUTÚLĂ, mutule, s. f. (Arhit.) Ornament al antablamentului în stilul doric, care corespunde cu trigliful. – Din fr. mutule. Vezi definitia »