SUPLINÍRE, supliniri, s. f. Acțiunea de a suplini și rezultatul ei; înlocuire, completare; p. ext. loc, funcție de suplinitor (la o catedră). – V. suplini. Vezi definitia »

CONVERTIZÁRE s.f. 1. Îndepărtare a unor impurități dintr-o masă metalică topită cu ajutorul unui gaz oxidant și fără folosire de combustibil. 2. Transformare a curentului alternativ în curent continuu sau invers cu ajutorul unui convertizor; conversiune. [< convertiza, după fr. convertissage]. Vezi definitia »

VARIOLIZÁRE s. f. în trecut, metodă de imunizare în variolă, prin inocularea unui virus spre a provoca o formă benignă care să preîntâmpine o formă mai gravă de variolă. (după fr. variolisation) Vezi definitia »

ELIMINÁRE s.f. Acțiunea de a elimina și rezultatul ei; înlăturare, îndepărtare. ◊ A proceda prin eliminare = a căuta să descoperi ceva înlăturând pe rând elementele nerelevante pentru a reține esențialul, lucrul căutat etc. [< elimina]. Vezi definitia »

glagóre s. f. – Inteligență, istețime, capacitate intelectuală. – Var. glagole, glagorie. Sl. glagolŭ „cuvînt”. Denumește de asemenea litera g, a patra a alfabetului sl. Semantismul din rom. nu este clar. DAR încearcă să-l explice pe baza sensului de „cuvînt”; trebuie plecat mai curînd de la sensul de „literă”, generalizat ca în „litere” cu accepția de „instrucțiune”. Vezi definitia »