MURUIÁLĂ, muruieli, s. f. 1. Muruire. 2. (Concr.) Lut sau alt material cu care se muruiește un perete, pardoseala etc. 3. (Reg.; concr.) Amestec de făină cu apă, ouă etc. cu care se unge pâinea, mălaiul etc., înainte de a fi băgate în cuptor. – Murui + suf. -eală. Vezi definitia »

MORFOFILOGENÉZĂ s. f. studiu al genezei variabilității morfologice în cursul filogeniei. (< fr. morphophylogenèse) Vezi definitia »

AMAZOÁNĂ s. f. 1. (mit.) femeie dintr-un trib războinic legendar, bună călăreață, care își tăia sânul drept pentru a putea mânui mai ușor arcul. 2. (fam.) călăreață. (< fr. amazone) Vezi definitia »

ȘĂTRÚȚĂ, șătruțe, s. f. Diminutiv al lui șatră. [Var.: șetrúță s. f.] – Șatră + suf. -uță. Vezi definitia »

RAȘCHÉTĂ s.f. 1. Daltă încovoiată cu care se răzuiește parchetul sau vopseaua de pe piesele metalice ce urmează să fie vopsite din nou ori se curăță scoicile și vegetația depuse pe bordajul carenei vaselor. 2. Unealtă în formă de perie, folosită la rașchetarea tencuielilor. [< germ. Raskette, cf. it. raschietto]. Vezi definitia »