Definita cuvantului fonotecă
FONOTÉCĂ s.f. 1. Colecție de înregistrări sonore (efectuate pe disc, pe bandă de magnetofon etc.). 2. Mobilă sau încăpere special amenajată în care se păstrează o astfel de colecție. [< fr. phonothèque, cf. gr. phone – sunet, theke – dulap].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fonotecă
MADLÉNĂ s. f. prăjitură dintr-o cocă cu ouă și unt; brioșă. (< fr. madeleine) Vezi definitia »
sfreádză, sfrédzi, s.f. (reg.) breton, freză. Vezi definitia »
FECÚLĂ/FÉCULĂ s. f. amidon din tuberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc. (< fr. fécule, lat. faecula) Vezi definitia »
PELÓTĂ, pelote, s. f. 1. Perniță pentru ace. 2. Joc cu mingea originar din regiunile bascilor. – Din fr. pelote. Vezi definitia »
TERMOLUMINESCÉNȚĂ s. f. Emisiune de radiații luminoase datorită încălzirii moderate a unui corp la o temperatură inferioară celei de incandescență. [Var.: termoluminiscénță s. f.] – Din fr. thermoluminescence. Vezi definitia »