scăunúș, scăunúșe, s.n. (reg.) 1. (în forma: scănduș) scaun mic, scăunaș, scăunel. 2. pod mic. Vezi definitia »

surpúș, surpúșuri, s.n. (reg.) surpătură. Vezi definitia »

URCIORÚȘ², urciorușe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui urcior². – Urcior² + suf. -uș. Vezi definitia »

plăiéș, plăiéși, s.m. 1. (înv.) locuitor de la graniță însărcinat cu paza frontierei țării în părțile de munte; grănicer, străjer, muntean. 2. (înv. și reg.) administrator la curtea domnească. 3. (reg.) paznic, portar; om de serviciu. 4. (reg.) locuitor al unui plai, de la plai. 5. (reg.) pădurar de plai. 6. (reg.) lăstun. Vezi definitia »

scârbáș, scârbáși, s.m. (reg.) ființă scârboasă. Vezi definitia »