borâtură, borâturi s. f. (peior.) țigan. Vezi definitia »

podoímă¹, podoíme, s.f. (reg.) 1. bârnă de sprijin pe care stă capătul de jos al fusului care învârtește piatra alergătoare a morii de apă; grindă, punte, posadă. 2. piesă de sprijin pentru manivela care transmite mișcarea roții la joagăr. Vezi definitia »

TROCOFÓRĂ, trocofore, s. f. (Biol.) Larvă caracteristică pentru unii viermi sau moluște, în general planctonică, cu cili vibratili. – Din fr. trochophore, germ. Trochophora. Vezi definitia »

SPONDILÍTĂ s. f. inflamație a vertebrelor, de natură infecțioasă, reumatismală sau tuberculoasă. (< fr. spondylite) Vezi definitia »

sclébă, sclébe, s.f. (reg.) panglică sau fundiță (folosite de fete la împletitul părului). Vezi definitia »