INTERFERÉNȚĂ s.f. Întâlnire, încrucișare, combinare a două sau mai multe fenomene, întâmplări, fapte etc. ♦ Fenomen de suprapunere a efectelor a două (sau mai multe) mișcări vibratorii provenind din surse diferite. [< fr. interférence]. Vezi definitia »

TAGALÓGĂ s. f. tagal. (< fr. tagalog) Vezi definitia »

CHEMOSINTÉZĂ, chemosinteze, s. f. Fenomen prin care organismele vii folosesc, în sintezele organice, energia chimică rezultată prin oxidarea unor substanțe minerale; chimiosinteză. – Din germ. Chemosynthese. Vezi definitia »

țáglă, țágle, s.f. (reg.) 1. țepușă, vergea, zăbrea, prăjină, așchie. 2. zăvor. 3. pirostrie. Vezi definitia »

ENDOPLÁSMĂ s. f. Partea internă sau centrală a celulei la organismele monocelulare, înconjurată de ectoplasmă. – Din fr. endoplasme. Vezi definitia »