FORTIFICÁȚIE, fortificații, s. f. Construcție militară de pământ, de piatră, de beton armat, făcută cu scopul de a apăra luptătorii împotriva proiectilelor și a bombelor de avion și a înlesni acțiunea de observare și de folosire a mijloacelor de luptă proprii. – Din fr. fortification, lat. fortificatio. Vezi definitia »

DEZORGANIZÁȚIE s. f. (Înv.) Dezorganizare. – Fr. désorganisation. Vezi definitia »

MAGNETOMETRÍE s. f. 1. măsurarea variațiilor mărimilor magnetice. 2. ramură a geofizicii care studiază magnetismul terestru. 3. metodă geofizică de prospecțiune a subsolurilor bogate în elemente sau minerale magnetice. (< fr. magnétométrie) Vezi definitia »

HIPOCALCEMÍE s.f. Scădere a cantității de calciu din sânge. [Gen. -iei. / < fr. hypocalcémie, cf. gr. hypo – sub, calx – var, haima – sânge]. Vezi definitia »

ASISTOLÍE s. f. (Med.) 1. Slăbire a contracțiilor inimii. 2. Impr. Insuficiență cardiacă totală. – Din fr. asystolie. Vezi definitia »