ELECTROCAUTÉR, electrocautere, s. n. Cauter alcătuit dintr-o tijă metalică prevăzută la extremitate cu un fir de platină, adus la incandescență cu ajutorul curentului electric. [Pr.: -ca-u-] – Din fr. électrocautère. Vezi definitia »

CAUDIFÉR, -Ă, caudiferi, -e, adj. (Rar) Care are coadă, care poartă coadă. [Pr.: ca-u-] – Din fr. caudifère. Vezi definitia »

DICASTÉR s. n. 1. (în Atena antică) fiecare dintre cele zece secțiuni ale tribunalului heliaștilor. 2. tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. ◊ (fig.) tribunal, instanță de judecată. (< fr. dicastère, gr. dikasterion) Vezi definitia »

OCTOCORALIÉR, octocoralieri, s. m. (La pl.) Subclasă de celenterate antozoare marine coloniale cu opt tentacule; (și la sg.) animal din această subclasă. [Pr.: -li-er] – Din fr. octocoralliaires. Vezi definitia »

CHELIFÉR, cheliferi, s. m. (Zool.) Scorpionul de cărți. – Din fr. chélifère. Vezi definitia »