BÍȚĂ s. m. (Reg.) Bădiță. – Prescurtare din bădiță. Vezi definitia »

FORMALÍNĂ s.f. Formol. [< fr. formaline]. Vezi definitia »

vălișoáră s. f., g.-d. art. vălișoárei; pl. vălișoáre Vezi definitia »

chiorpeácă, chiorpéci, s.f. (reg.) scândură mică, șindrilă, șiță. Vezi definitia »

CEÁFĂ, cefe, s. f. 1. Partea de dinapoi a gâtului sau, p. ext., a capului. ◊ Expr. Când mi-oi (sau ți-oi etc.) vedea ceafa = niciodată. A face ceafă = a se îngrășa. Gros în (ori la) ceafă sau cu ceafa groasă = gras; fig. bogat; influent. ♦ Regiunea cervicală. 2. Specialitate de carne de porc din regiunea cefei (1), afumată sau sărată. – Cf. alb. čafë. Vezi definitia »